Titlu !?

Scriu pentru că-mi place,
Vorbesc pentru că pot,
Ascult pentru că e plăcut,
Privesc în jur şi admir,
Dăruiesc pentru a aduce bucurie,
Cânt pentru a-mi evidenţia fericirea sau pentru a-mi alunga tristeţea,
Alerg pentru că mi-e teamă,
Aştept pentru că asta trebuie să fac,
Sper pentru că speranţa moare ultima,
Plâng pentru că mi-e dor,
Zâmbesc pentru că sunt fericită,
Uit pentru că e firesc,
Îmi amintesc pentru că e special,
Trăiesc pentru că asa-mi e dat,
Iubesc pentru că e minunat!

Vestile proaste, refuzurile...

Ai avut vreodata de dat o veste proasta? A trebuit sa refuzi vreodata pe cineva? Nu trebuie sa-mi raspunzi... sunt sigura ca da. Si eu am fost in situatii asemanatoare. Nu-i asa ca te simti pierdut/a? N-ai nici o idee cum sa procedezi, in asa fel incat sa nu se supere nimeni sau macar sa alini suferinta. De ce ne e atat de greu sa exprimam astfel de lucruri? Cand suntem fericiti si avem o veste buna... ne grabim sa o impartasim si celorlalti, in schimb... daca vestea nu e tocmai buna, tragem de timp pana in ultimul moment, iar cand nu mai avem de ales... spunem. Atunci vina acuzatiile... "de ce nu mi-ai spus mai devreme?"... dar ce nu stiu altii, e cat de greu ne-a fost noua sa pastram tacerea atata timp, gandindu-ne cum sa dam vestea.

Fericirea... De unde facem rost de ea?

Fiecare om are propria definitie a fericirii. Unii cred ca fericirea consta in bani cat mai multi, in a avea o masina cat mai luxoasa si un telefon de ultima moda; altii cred ca daca ies la intalnire cu X sau cu Y sau daca le reuseste ceva, sunt fericiti. Problema care se iveste, insa, este: mereu vrem ceva in plus, acel "ceva" care sa ne faca pe deplin fericiti, chiar daca o mare parte din dorintele noastre se implinesc (asta demonstreaza cat de egoista e firea umana. Niciodata nu suntem multumiti).


J.Freedman a spus: "Daca te simti fericit, esti fericit! Asta e tot ce inseamna acest termen."


Placerea este de moment. De ce? Pai in momentul in care obiectul placerii lipseste, se instaleaza nefericirea.


Fericirea este in stransa legatura cu senzatiile psihologice. Auzim mereu pe cineva spunand: "sunt fericit pentru ca... am un iubit, am un prieten, am realizat ceva" etc. Acestea ne leaga mereu de exterior, iar fericirea adusa impreuna cu ele, este si ea temporara, trecatoare.


Bucuria, insa, se gaseste in adancul sufletului fiecaruia. Depinde numai de noi insine sa o gasim.


Putem sa trezim aceasta stare de bucurie existenta in fiecare dintre noi, admirand natura, fiind relaxat, receptiv, deschis, daruind momente de bucurie celorlalti, fiind impacat ci tine, cu oamenii, fiind tu insuti si nu in ultimul rand, infruntand nefericirea.

Sfarsitul vacantei

E marti. Maine se merge din nou la scoala. Parca imi lipsea acest "ritual". Cat am asteptat momentul asta: imi voi putea stresa profesorii din nou. Imi place cand ii vad in starea in care raman fara cuvinte si nu au ce face. E amuzant.

Singurele lucruri de care mi-e putin groaza, sunt tezele care urmeaza, mai ales cea la romana. Asta-i cea mai stresanta, ca nu stiu niciodata ce-mi pica. Si, bineinteles, vacanta asta n-am invatat nimic [de fapt, in nici o vacanta nu invat nimic]. Eh, asta e!

Hehe, mi-am amintit ceva: nu doar profii vor fi "victimele" stresului meu, ci si cativa colegi. Exista atat de multa invidie in unii, ca de multe ori chiar ma intreb cum naiba pot trai cu ei insisi. Eu una, daca as fi in locul lor, cred ca as innebuni. Nu-i pot intelege. Oricum, vor ramane ei cu invidia, singurul lucru de care sunt capabili. Lor nu le pasa daca nu le merge bine, atata timp cat nici celuilalt nu-i merg lucrurile bine; ba chiar sunt fericiti. In cazurile astea, de obicei, spun "Get a life, people!".

Mi-e dor de cateva persoane; mi-e dor sa fiu in ore si sa ma uit la ceas din minut in minut asteptand pauzele; mi-e dor sa chiulesc de la vreo ora (acasa n-am de la ce chiuli; eventul de la vreo ora de somn), doar ca sa nu-l vad pe profesor (ca daca-l vad, imi vine sa-i dau in cap).

Sunt atatea lucruri mici care transforma scoala in ceva grozav. Sunt atatea "pitzipoance" care incearca sa ascunda acest lucru si bineinteles ca nu reusesc, ceea ce le face penibile.

In pauze, rasuna din 5 parti (pe putin), 5 melodii diferite (ba niste tobe de la ceva melodie hard rock, ba un lalait a la Gutza, ba trance..) si atunci te hotarasti sa iti iei iPod-ul, mp4-ul, telefonul (dupa caz), sa-ti pui castile in urechi si sa-ti asculti propria muzica.

In orice caz, cu toate aceste lucruri mai mult sau mai putin stresante, numai de noi depinde cum ne simtim la scoala. So, have fun & don't let stupid people who don't matter to bring you down!